Harta site Contacte
Loading
Pagina Proiectului “Responsabilitate individuală şi cetăţenie activă” poate fi consultată în Compartimentul „Informare Europeană” al Portalului
30.12.2015
Şansa unui viitor european al Republicii Moldova este să joace după regulile lumii civilizate
Preşedintele  Centrului DIALOG-Pro, Secretar al Platformei societăţii civile ”Pentru Europa”, Lilia Snegureac, despre şansele de integrare europeană a RM şi despre importanța societăţii civile care şi-a asumat rolul de promovare a vectorului european de dezvoltare a ţării. 

Din cei șase ani de când Moldova și-a declarat ferm intenția de a-și îndrepta vectorul de dezvoltare a țării pe direcția Vest, anul 2015 a fost probabil cel mai complicat. Luptele politice interminabile au îndepărtat țara noastră de obiectivul de integrare europeană, au determinat instituțiile europene să privească Moldova cu mai multă precauție și au transformat-o dintr-o ”poveste de succes” a UE într-o mare decepție a acesteia. În opinia Liliei Snegureac, Preşedinte al Centrului de Resurse Umane ”DIALOG-Pro”, organizaţie care asigură lucrările de secretariat ale Platformei societăţii civile ”Pentru Europa”, ”dacă în această perioadă cetățenilor le-a mai rămas un pic de speranţă la o viaţă mai bună în UE, atunci acest lucru în mare parte se datorează acţiunilor societăţii civile, care au promovat insistent valorile europene, în pofida incertitudinilor politice”. Lilia Snegureac nu-și pierde speranța într-un viitor european al Republicii Moldova și consideră că acest lucru este posibil doar în rezultatul unui efort comun al autorităților și al societății, în ansamblu. ”Mai mult, Moldova trebuie să joace după regulile lumii civilizate”, este de părere Secretarul Platformei.

Dnă Snegureac, la acest sfârşit de an se împlineşte un an şi jumătate de la crearea Platformei societăţii civile ”Pentru Europa”. În calitate de Secretar al Platformei cum aţi evalua activitatea acesteia şi dacă aşteptările au fost sau nu îndreptăţite?

Crearea Platformei societății civile ”Pentru Europa” reprezintă o iniţiativă a câtorva organizaţii non-guvernamentale, a unor instituţii publice şi a altor actori din societate care şi-au manifestat intenţia de a susține o idee naţională – integrarea europeană a Republicii Moldova. În acest sens, pe 30 iunie 2014 a fost semnată Declarația de constituire a Platformei.

La acea perioadă am considerat necesar să încurajăm eforturile instituţiilor publice în vederea integrării europene a Republicii Moldova. Ne propuneam monitorizarea implementării de către autorităţi a angajamentelor asumate în baza Acordului de Asociere UE-RM, având în vedere că Platforma a fost constituită imediat după semnarea acestui document important pentru viitorul ţării noastre. Subsemnând Declaraţia de constituire, ONG-urile și-au asumat angajamentul de a susţine autoritățile, astfel din iulie 2014 ne-am concentrat eforturile pentru realizarea a numeroase acţiuni de promovare a valorilor europene. Trebuie să menționez că deja la acea dată mulți dintre noi aveam proiecte ample de promovare europeană. Erau necesare eforturi comune, mesaje unificate, activități corelate etc. Toate organizaţiile membre ale Platformei au desfășurat fiecare pe domeniul său de competenţă evenimente şi acţiuni în teritoriu, scopul final fiind de a aduce mai aproape de cetățeni valorile europene.

Din păcate, trebuie să recunoaştem că toate aceste acţiuni au turnat oarecum apă la moara politicienilor, iar activitatea ONG-urilor a fost speculată de partidele politice, care se pliau perfect pe acţiunile societăţii civile. În acest context, consider că partidele politice, declarate pro-europene, rămân profund îndatorate societăţii civile.

După alegerile parlamentare din toamna anului 2014 au demarat negocieri interminabile şi netransparente pentru crearea noului Guvern. În acest sens, societatea civilă, prin intermediul Platformei, a făcut o declaraţie cerând transparenţă în negocieri, fapt care însă a fost ignorat de clasa politică. Ulterior, din păcate, pe parcursul unui singur an de zile la putere s-au perindat câteva Guverne, iar procesul de integrare europeană a fost oarecum neglijat. Dacă în toată această perioadă a mai rămas un pic de speranţă în rândul cetăţenilor la o viaţă mai bună în UE, atunci acest lucru în mare parte se datorează acţiunilor concertate ale societăţii civile, care a venit în faţa oamenilor cu mesaje pro-europene, a explicat avantajele integrării ţării în UE şi a promovat valorile europene, ceea ce nu au făcut partidele politice.

Membrii Platformei au implementat o serie de proiecte mari, care au făcut posibilă menţinerea speranţei cetăţenilor pentru un viitor european. În mod special, vreau să menţionez ampla campanie „Europa pentru Tine” finanţată de USAID şi FHI360, în cadrul căreia organizaţiile societăţii civile au avut posibilitatea să ofere un cadru de participare civică pentru acţiuni cu tematică europeană.

Țin să precizez că am promovat valorile europene pe portalul Moldova Europeană, făcând în acelaşi timp uz și de toate oportunităţile pe care ni le oferă tehnologiile informaționale moderne. Cred că principalul obiectiv al Platformei - cel de a creşte gradul de conştientizare şi acceptare a vectorului european în rândul populaţiei a fost parţial îndeplinit. Ne pare rău doar că ”eșalonul politic” declarat pro-european s-a arătat a nu fi în stare să păstreze încrederea cetățenilor în viabilitatea acestui proiect pentru Republica Moldova. 

Perioada în care a activat Platforma a fost una extrem de dificilă pentru parcursul european al Republicii Moldova. Evenimentele din ţară au fost extrem de tumultoase şi au pus la grea încercare aspiraţiile noastre europene. În opinia Dvs., care este acum şansa unui viitor european al Republicii Moldova?

Într-adevăr, perioada în care a activat Platforma a fost una extrem de dificilă. Îmi este greu să dau vina doar pe dificultăţile politice din ţară, dar este practic imposibil să activezi fiind completamente detaşat de acţiunile politice care au loc la nivel naţional şi european. În această perioadă s-au întâmplat multe, iar faptul că Moldova nu a reuşit să valorifice oportunităţile oferite de instituţiile europene şi cele internaţionale nu a făcut decât să reducă în mare parte din eforturile noastre.

Este adevărat că în această perioadă aspiraţiile europene au fost puse la grea încercare. Eu consider că de la 1995 încoace noi am fost şi suntem oportunişti, fără a fi în stare să valorificăm până la capăt oportunităţile extraordinare pe care ni le-a oferit atât Consiliul Europei, cât şi Uniunea Europeană.

Care ar fi şansa unui viitor european? Eu cred că şanse întotdeauna există, este nevoie doar de voinţă politică. Mai mult, este important să ne întrebăm cât de consecvenţi suntem în realizarea acestor şanse. În ultimul timp, în special UE, dar şi alte instituţii internaţionale, au început să privească altfel această ţară desemnată anterior drept „poveste de succes”. Personal, aş lua în duble ghilimele „povestea de succes” a Republicii Moldova, deoarece sub acest slogan au fost comise ilegalităţi şi crime împotriva poporului. Toate aceste abateri grave au fost comise sub paravanul „Republica Moldova - poveste de succes”. În special mă refer la miliardele furate, dar şi la acoperirea acestui furt al secolului cu banii contribuabililor. Despre gradul înalt de corupţie cu care se confruntă Republica Moldova se cunoștea foarte bine și anterior, dar nimeni nu se aştepta la miliarde furate în cea mai săracă ţară din Europa.

Totodată, consider drept crimă împotriva propriului popor şi ”furtul” speranţelor europene ale cetăţenilor. Majoritatea dintre noi şi-au pus speranţe în viitorul european al Republicii Moldova, iar UE ne-a oferit un avans de încredere de care nu am ştiut să profităm. Acum, putem vorbi despre o şansă europeană pentru Republica Moldova, fie ea şi îndepărtată, doar în cazul în care clasa politică şi cetăţenii în general vor conștientiza că doar prin reforme ne putem reabilita, că anume acestea ne pot duce în lumea civilizată.    

Dacă ne referim la şansele reale, atunci primul lucru care ar trebui să mărească aceste şanse este lupta cu corupţia, despre care vorbim de ani buni şi asupra căreia ne atenţionează toată lumea civilizată. Corupţia pune piedici în primul rând procesului de atragere a investiţiilor străine. Fără investiţii străine Republica Moldova nu are șanse să progreseze. Mai mult decât atât, nimeni nu va tolera o ţară care devine extrem de nesigură la capitolul securitate nu doar din punct de vedere al existenţei unui conflict îngheţat, dar și a unei lipse de securitate financiară.

În afară de aceasta, toată indulgenţa cu care eram trataţi anterior a luat sfârşit, fiind sistate, îngheţate sau suspendate toate tipurile de finanţări din exterior, iar realuarea acestora este condiţionată. În orice societate civilizată există reguli care trebuie respectate. Dacă Moldova ar juca după aceste reguli, atunci, evident, ar exista şanse pentru un viitor european. Noi, din păcate, am încălcat toate regulile lumii civilizate, tocmai de aceea suntem acolo unde suntem - generăm pericole prin găuri negre financiare, avem crimă organizată, migraţie necontrolată, trafic de persoane, activizări ale mai multor grupări criminale etc. Pur şi simplu, clasa politică sau cei care aspiră la posturi de conducere trebuie să acţioneze rapid pentru dezrădăcinarea corupţiei, în primul rând în cadrul instituţiilor de stat. Putem da vina pe pericolul venit din partea Rusiei la infinit, dar dacă nu vom face ordine în propria casă nu putem aspira la integrare europeană. Toate aceste elemente reprezintă securitatea democratică a unui stat. În cazul Republicii Moldova, securitatea democratică este grav periclitată. Atât timp cât deasupra acestei securităţi va sta o sabie a lui Damocle, noi nu putem nici măcar îndrăzni să sperăm la un loc în lumea civilizată europeană.

 Cine, când şi unde a greşit de am ajuns dintr-o ”poveste de succes” a UE, într-o dezamăgire a UE?

Am greşit noi toţi, au greşit cetăţenii care nu au manifestat activism civic, au greşit şi organizaţiile neguvernamentale, a greşit întreaga societate care a creditat în continuu partide politice şi oameni lipsiţi de integritate. A greşit clasa politică, au greşit în mare parte şi instituţiile europene, care au aplicat duble standarde și nu mă tem să spun acest lucru. Acum, este destul de complicat să găseşti un singur vinovat. Cert este că trebuie să învățăm cu toții din aceste lecții, dacă dorim să continuăm parcursul nostru european.  

 În actualele condiții, cine ar trebui să constituie ”motorul” integrării europene a Republicii Moldova?

 Noi, întreaga societate a Republicii Moldova. Un motor poate lucra la turaţii normale, iar noi acum am avea nevoie de turaţii maxime, doar dacă există o societate civilă activă, o mass-media independentă, o clasă politică necoruptă şi neoligarhizată, care realizează reforme în conformitate cu angajamentele asumate. Orice motor este alcătuit din mai multe piese. Toţi aceşti actori, nu doar politici, dar şi sociali, simplii cetăţeni, organizaţii ale societăţii civile, mass-media, sunt părţi componente ale unui mecanism pe care noi îl numim stat. Pentru ca un motor să funcţioneze bine şi pentru ca un stat să fie unul cu adevărat democratic este nevoie ca toate componentele să fie de calitate. Avem nevoie de o societate activă, de o democraţie adevărată, de reforme realizate, nu mimate, de un spirit cetăţenesc pronunţat şi nu în ultimul rând să învăţăm ce înseamnă a fi un bun cetăţean.

În opinia mea, un bun cetăţean trebuie să ştie cum să deţină controlul asupra autorităţilor, să solicite informaţii pentru ce plăteşte impozite și să se intereseze de tot ce fac aleșii poporului. Un bun cetăţean nu este doar cel care iese la proteste atunci când îl ajunge cuţitul la os. Un bun cetăţean îşi manifestă această calitate în fiecare zi. Abia atunci nu vom avea nici reforme mimate, nici poveşti de succes eşuate şi nu vom fi puşi în situaţia de a alege exponenţi politici în care nu avem încredere. Toate acestea ar permite ca statul să fie unul funcţional. Doar atunci vom putea spera la o perspectivă europeană şi democratică a Republicii Moldova. Cu regret, în cei 24 de ani de independenţă noi nu am învăţat ce înseamnă democraţie şi nu au învăţat acest lucru nici cei care ne-au condus sau vor să conducă această ţară, cu toate pretenţiile lor de mari democraţi.

Ce-i lipseşte Republicii Moldova pentru a deveni o ţară prosperă?

Republicii Moldova îi lipsesc foarte multe pentru a fi o ţară prosperă. De data aceasta nu voi spune că îi lipseşte voinţă politică. Asta a lipsit şi ne lipseşte în continuu. Cel mai mult, Republicii Moldova îi lipseşte acel spirit gospodăresc pe care îl aveau cândva ţăranii noştri şi de care majoritatea au fost lipsiţi în perioadele când totul era comun şi nimănui nu-i păsa de averea statului. Spiritul gospodăresc în Moldova s-a pierdut demult, nu mai există clemenţă şi bună gestionare a bunului public. Acest spirit gospodăresc ar trebui să-l înveţe inclusiv cei care deţin „pâinea şi cuţitul” în stat şi să înţeleagă odată şi pentru totdeauna că un adevărat om de stat încetează să mai fie exponentul unui partid politic atunci când ajunge în această construcţie numită piramida puterii.

 În opinia Dvs., ce ar trebui de schimbat în politica Uniunii Europene în raport cu Moldova?

 Cred că ar trebui schimbate foarte multe, iar acest lucru urma să fie făcut demult. Am menţionat nu o singură dată că până acum UE a aplicat în raport cu Moldova duble standarde, a ”pompat” importante resurse financiare, a căror asimilare cetăţenii simpli nu au simţit-o. UE a investit bani în Moldova în speranța să creeze la hotarul său de Est o zonă de stabilitate și prosperitate. În acest context, UE a ”închis ochii” nu o singură dată  la anumite lucruri care se întâmplau în Moldova. În același timp, nu vreau să cred că UE a fost complet ignorantă în raport cu evenimentele din Moldova. UE constata anumite abateri de la normele europene, iar părerea mea este că în toată această perioadă i-a lipsit o monitorizare strictă, de genul celei de care avem noi parte pe parcursul a 20 de ani din partea Consiliului Europei.

 Cu alte cuvinte, UE nu a monitorizat îndeajuns starea de lucruri din Moldova. Probabil, în mare parte vrând să justifice investiţiile făcute în Moldova, UE a oferit acel avans de încredere enorm numind Moldova „poveste de succes”. Mă întreb, cui i-a venit ideea să numească Moldova „poveste de succes” având certitudinea că ceva este putred în „Danemarca” dintre Prut şi Nistru. Încrederea și complimentele de care a beneficiat Moldova în preajma summit-ului de la Vilnius au fost gratuite. Acestea au fost ca o stimulare a unui elev repetent care a început să facă anumiţi paşi pentru a recupera materia. Poate în calitate de pedagog UE a fost prea tolerant, doar că noi la rândul nostru am luat pe bune această „stimulare” şi chiar ne-am complăcut în ipostaza de „poveste de succes”. UE trebuia să vadă și „povestea de succes” din satele Republicii Moldova și nu doar... Atunci, cu siguranţă, ar fi avut o altă abordare faţă de țara noastră.

Dar ce ar trebui să schimbe Moldova în politica sa în raport cu UE?

 În primul rând, Moldova ar trebui să se lase de practica păguboasă de mimare a reformelor. Tot ceea ce trebuie să facă acum este să-și suflece mânicile şi să dezrădăcineze fenomenele negative care pur şi simplu sugrumă ţara. Pentru UE, Moldova a devenit un teren arid sau un fel de grajduri ale lui Augias. Eu mi-aş dori foarte mult să avem un Hercule care ar curăţa acest teritoriu de neghină.

Ce mesaj aţi avea pentru organizaţiile societăţii civile din Republica Moldova, membri ai Platformei ”Pentru Europa”, care pe parcursul acestui an de zile, în pofida tuturor dificultăţilor şi a incertitudinii au continuat să promoveze vectorul european al ţării, iar prin aceasta să apropie Moldova de valorile şi standardele UE?

Le doresc să continue această activitate de promovare a valorilor europene extrem de necesară pentru viitorul țării noastre. În plus, aş dori ca organizaţiile societăţii civile nu doar să instituie un mecanism de monitorizare, dar să găsească acea modalitate de a urmări îndeaproape procesul de realizare a reformelor şi de a impulsiona aceste procese. Acum, avem nevoie cel mai mult de reformarea întregii construcţii statale din Moldova. Acesta de fapt înseamnă un adevărat proces de integrare europeană. Organizaţiile neguvernamentale ar trebui să fie atente şi să înveţe din lecţiile trecutului - să nu facă jocul partidelor politice, care au abilitatea fenomenală de a utiliza posibilităţile organizaţiilor societăţii civile. Implicarea în anumite jocuri politice pune societatea civilă în fața unui risc major – acela de a pierde credibilitatea oamenilor. Convingerea mea este că parcursul european al Republicii Moldova trebuie să rămână principalul nostru obiectiv.

Dar pentru cetăţenii ţării, în general?

Aş vrea ca cetăţenii să înţeleagă că singura noastră şansă de a schimba starea lucrurilor în Republica Moldova este să susţinem parcursul european. Cel mai important însă este să parcurgem acest drum de europenizare a ţării împreună.

Realizat de Mariana Tabuncic, Platforma societăţii civile „Pentru Europa”.


 
Acordul de Asociere

TEXTUL Acordului de Asociere UE - RM

Monitor Oficial, 18.07.2014, Nr. 185-199 

Jurnal Oficial al UE
L 260, 30.8.2014,
p. 4-738


AGENDA de Asociere

GHIDUL AA
Ghid succint al AA
Ghidul AA/ZLSAC
Ghid ZLSAC
Prevederile AA: Ghid

AA - Mituri şi fapte
 
NEGOCIERILE

PARAFAREA (29.11.2013)
SEMNAREA (27.06.2014)

RATIFICAREA

Aplicarea cu titlu provizoriu (1.09.2014)

Intrarea în vigoare
1.07.2016

 

IMPLEMENTAREA 2014-2016

Planul naţional de acţiuni
MO, 10.10.2014
actualizat MO., 12.10.2015

Programul legislativ de realizare a angajamentelor de transpunere asumate în cadrul i 2015–2016
MO 04.09.2015

MONITORIZARE

Raporul de Progres
01.2016
Raportul Guvernului
Raportul Euromonitor
Raportul IPRE
Modulul Agora
 
BENEFICIIELE Beneficiile  AA UE - RM
 
NOUTĂŢI DOCUMENTE
©2011, Moldova Europeana
DQ Team
Menţinerea portalului în perioada 2014-2015 a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA
Portalul a fost realizat de Centru de Resurse "DIALOG-PRO" cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Guvernului Suediei sau Sida